Ce putem manca daca avem diabet zaharat

Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale glucozei în sânge (hiperglicemie) și dezechilibrarea metabolismului.

OMS recunoaște trei forme principale de diabet zaharat : tipul 1, tipul 2 și gestațional (de sarcină). Cele mai frecvente forme sunt diabetul zaharat tip 1 și diabetul zaharat tip 2. Termenul diabet zaharat tip 1 a înlocuit mai mulți termeni vechi cum ar fi diabet juvenil și diabet insulino-dependent. La fel, termenul diabet zaharat tip 2 a înlocuit denumiri vechi, printre care și diabet insulino-independent (non insulino-dependent).

Clasificare 1.1 Diabetul zaharat tip 1 1.2 Diabetul zaharat tip 2

Diabetul zaharat tip 1

Diabetul zaharat tip 1 se caracterizează prin distrugerea celulelor beta pancreatice producătoare de insulină din insulele Langerhans din pancreas, care conduce la un deficit de insulină. Principala cauză este o reacție autoimună mediată de limfocitele T. Diabetul zaharat tip 1 reprezintă aproximativ 10% din cazurile de diabet zaharat din Europa și America de Nord. Majoritatea pacienților prezintă debutul în plină sănătate, frecvent la vârsta copilăriei (deși poate să apară la orice vârstă). Sensibilitatea la insulină este normală mai ales în stadiile incipiente.
Hormonul numit insulina permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Cand secreția de insulină este insuficientă sau când insulina nu-și îndeplinește rolul în organism, afecțiunea se numește diabet zaharat. Diabetul poate fi ținut sub control printr-o supraveghere atentă a dietei și a greutății și prin exerciții fizice, ca supliment a tratamentului medical.
Prin digestie, unele alimente cu carbohidrați sunt transformate în zahăr mai repede decat altele. Acestea au un indice glicemic mai înalt. Diabeticii ar trebui sa opteze pentru alimentele care se digeră mai lent. Un aport de grăsimi și proteine poate să scadă indicele glicemic al unei mese. Consultați dieteticianul sau medicul înainte de a vă modifica dieta.

• Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: legume verzi, fasole boabe, alune, brânză, unt, soia, linte, pește, ouă, crustacee, orz, carne, fructe ;
• Indice glicemic scăzut: fasole la cuptor, mazăre, naut, fasole neagră, cartofi dulci, nuci, porumb dulce, mere, portocale, struguri, iaurt, pere, pâine de secară, paste, fulgi de ovaz ;
• Indice glicemic moderat: pepene roșu, sfeclă, banane, stafide, pâine albă și integrală, biscuiți din secară, mussli, orez, zahăr cristalizat ;
• Indice glicemic foarte înalt: miere, orez expandat, fulgi de porumb, prăjituri din orez, morcovi, baghetă, păstârnac, cartofi.

Tipul 1 necesită tratamentul cu insulină prin injecție, sau, mai nou, inhalare.

Diabetul zaharat tip 2

Diabetul zaharat tip 2 se datorează rezistenței crescute la insulină a țesuturilor, însoțită de scăderea secreției de insulină. Lipsa de răspuns la insulină a țesuturilor se datorează cel mai probabil modificării receptorului pentru insulină de pe membrana celulară.
Tipul 2 este tratat cu medicație o lungă perioadă, el necesitând aportul extern de insulină doar din momentul în care tratamentul oral nu mai este eficient în controlul concetrației glucozei sanguine (tipul 2 este caracterizat printr-o insulinemie ridicată (ca efect compensatoriu), fapt care duce, în timp, la epuizarea capacității endogene de secreție; noile medicamente orale care ridică sensibilitatea celulelor la insulină au tendința să protejeze funcția de secreție, în contrast cu cele care dimpotrivă, își bazează acțiunea pe stimularea acesteia).
Factori care pot cauza diabetul tip 2 includ: regimul sedentar de viață și abundența calorică a dietei moderne, fapt concertizat în obezitate sau măcar indici ai masei corporale ridicați, fumatul de tutun, o mărire a nivelului de colesterol, tensiune (presiunea) arterială înaltă.

Complicatii

Toate tipurile de diabet au simptome și complicații similare. Hiperglicemia poate duce la deshidratare și cetoacidoză. Complicațiile de termen lung sunt de ordin vascular și neurologic. Problemele vasculare sunt de 2 tipuri: macrovasculare și microvasculare; cele macrovasculare sunt reprezentate de maladia cardiovasculară (infarct, angină) și accidentul vascular cerebral (AVC); problemele microvasculare sunt nefropatia diabetică, gravă maladie renală și retinopatia diabetică (problemă care constă într-o alterare continuă și uneori brutală a retinei, fapt care poate conduce la orbire. Tot de natură microvasculară este și impotență provocată de diabetul necontrolat, ca și o parte dintre problemele piciorului diabetic, care se manifestă printr-o lentoare a vindecării plăgilor pe extremități, infecții repetate și dificil de tratat, cangrenă cu risc de amputare, etc. O altă categorie de complicații tardive ale diabetului sunt cele de ordin neurologic, anume neuropatia diabetică. Aceasta se manifestă prin pierderea senzației, simțului, în membrele inferioare (picioare) și dureri neuropatice (senzații de durere, arsură, în picioare, fără cauze imediate externe).

Cand ar trebui sa ne suspectam ca avem diabet?

Atunci cand apare: sete cronica, excesiva, gura uscata, urinare frecventa, foame mare, scadere inexplicabila in greutate, vedere incetosata.
Aceasta varietate de simptome sunt datorate nivelului ridicat al glicemiei in sange.

Diabetul predispune la dezvoltarea microangiopatiei generalizate cu consecinte clinice care afecteaza rinichii, ochii si nervii. Nefropatia diabet este cauza dominanta a complicatiilor renale si este responsabila pentru mai mult de 40% din cazurile de complicatii renale terminale. Aproape toti pacientii dezvolta in timp retinopatie, si 40-50% progreseaza in retinopatie proliferativa cind diabet a ajuns la durata de 25 ani de la descoperirea bolii. Retinopatia diabetica este cea mai importanta cauza a diminuarii vederii in rindul pacientilor sub 60 ani. Mai mult, povara morbiditatii si mortalitatii microvasculare este crescuta la pacientii care sufera de boli microvasculare.

In decursul ultimilor zeci de ani s-au introdus noi tehnici pentru managementul diabetului. Cele mai importante sunt auto-controlul glucosei din sange si monitorizarea pe termen-lung a glicemiei prin masurarea HbA1c.

Puteti consuma fara restrictii

• carnea, pestele de toate sorturile, mezelurile de orice fel, organe, conserve de carne si peste;
• branzeturile fermentate toate (telemea, cascaval, branza de burduf, branzeturi topite), branza de vaci, casul, urda;
• oua, sub orice forma;
• grasimi: unt, smantana, frisca, untura, slanina, uleiuri vegetale de orice tip;
• legume cu continut sub 5% glucide: andive, ardei gras, castraveti, ciuperci, conopida, dovlecei, fasole verde, loboda, rosii, ridichi, salata verde, spanac, varza, vinete, bame, in cantitati rezonabile;
• fructe cu continut sub 5% glucide: pepene galben si verde, nuci, grepfrut, lamai in cantitati potrivite;
• bauturi nealcoolice;
• preparatele cu zaharina.

Alimentele interzise: zaharul si toate produsele zaharoase; prajiturile de orice fel, preparate cu zahar; bomboane, ciocolata, rahat, halva; siropuri; biscuiti preparati cu zahar, inghetata; fructe bogate in zaharoza: struguri, pere bergamote, curmale, stafide, smochine, castane; toate bauturile alcoolice, mustul.

Alimente care trebuie consumate numai cantarite:

• pastele fainoase si derivatele de cereale: fidea, taitei, macaroane, spaghete, orez, gris, care cantarite crude au in jur de 70 g% glucide, iar in stare fiarta contin numai 20 g% glucide (prin imbinare cu apa glucidele se dilueaza);
• paine care contine in medie 50 g% glucide;
• laptele dulce sau batut, iaurtul, branza de vaci, casul, urda care contin in medie 4 g% glucide;
• legumele cu un continut pana la 10 g% glucide: ceapa, morcovul, patrunjelul radacina, prazul, telina, sfecla;
• legume cu un continut de 15 g% glucide: mazare verde boabe, pastarnac;
• legume cu continut pana la 10 g% glucide: capsuni, cirese de mai, coacaze rosii, corcoduse, portocale (cantarite fara coaja), mandarine, alune, mere cretesti sau domnesti, fragi;
• fructe cu continut pana la 15 g% glucide: afine, cirese de iunie, dude, gutui, mere ionatane, piersici, zmeura, caise;
• fructe cu continut pana la 20 g% glucide: struguri, prune, pere bergamote, banane.

Necesarul caloric al individului adult, raportat la greutatea ideala (70 kg) este de 40x70=2800 cal. Din acestea, 40% trebuie luate sub forma de glucide (deci 280 g pe zi), 40% sub forma de lipide (deci 128 g pe zi) si 20% sub forma de proteine (deci 140 g pe zi). (...)

Sarea va fi folosita normal, iar condimentele sunt permise toate (cele picante in cantitate moderata). Sunt permise supele de oase, carne, sau din legume mai sarace in glucide.